Despre cicloturism
Travel suggestions
Infrastructura cicloturistică este alcătuită din trasee, semne și marcaje, și în sens extins include și dotările aferente traseelor precum parcaje de biciclete, spații pentru adăpost și odihnă.
Traseul cicloturistic, conform aceleiași hotărâri, este acel tip de traseu turistic pe care se efectuează deplasarea cu bicicleta și care pune în valoare patrimoniul natural și antropic. Acesta poate fi pe drumuri publice sau private și poate traversa atât zone intravilane, cât și extravilane ale unităților administrativ-teritoriale.
Rolul traseelor cicloturistice este de a susține și promova cicloturismul, de a promova și dezvolta zonele prin care se trece, de a facilita orientarea bicicliștilor și de a direcționa un procent cât mai ridicat dintre cicloturiști pe anumite rute semnalizate, fără a afecta dreptul și libertatea acestora de a utiliza orice alte căi de comunicație pe care nu este interzisă circulația bicicletelor.
Alcătuire trasee
1. Drum public – în acest caz cicliștii împart același spațiu cu traficul motorizat, crescând astfel riscurile la care sunt expuși aceștia odată cu creșterea atât a volumului cât și a vitezei de deplasare a traficului motorizat.
2. Bandă vopsită pentru cicliști – spațiu pe carosabil rezervat pentru cicliști și separat de traficul motorizat prin marcaje vopsite, precum linie continuă, linie întreruptă și / sau culori diferite. Vehiculele motorizate nu au dreptul să circule pe benzile pentru cicliști, dar pot să le traverseze cu condiția să nu incomodeze cicliștii. Benzile pentru cicliști pot crește senzația de siguranță, dar în trafic auto intens și cu viteză ridicată protecția poate fi iluzorie.
3. Culoar pentru cicliști – infrastructură dedicată cicliștilor, separată fizic de restul componentelor drumului. Culoarele pentru cicliști pot face parte din profilul transversal al drumului, urmărind traseul acestuia, sau pot avea propriul coridor separat de drumul cu trafic motorizat. Culoarele pentru cicliști din lungul drumurilor pot fi separate de acestea prin borduri, spații libere plantate sau nu, sau elemente de protecție de tip balustradă. Culoarele pentru cicliști oferă o bună protecție, dar trebuie acordată o atenție sporită la traversări.
4. Culoar pentru cicliști și pietoni – separat de traficul motorizat dar folosit împreună de cicliști și pietoni. Această categorie include trotuare și zone pietonale unde ciclismul este permis, necesită o lățime mai mare pentru siguranța pietonilor și cicliștilor și prezintă riscul apariței de conflicte între cele două categorii de utilizatori.
5. Stradă pentru cicliști – stradă importantă pentru cicliști și cu un nivel scăzut al traficului motorizat. Poate avea propriul statut legal de „stradă pentru cicliști”. Viteza maximă legală pe aceste străzi este de 30 km/h. Cicliștii au dreptul să circule în paralel unii față de ceilalți iar vehiculelor motorizate le este interzis să îi depășească.
6. Zonă rezidențială – stradă fără trotuare unde pietonii au prioritate pe carosabil, de regulă cu viteza maximă legală de 20 km/h sau cu obligativitatea adaptării la viteza pietonilor. Conducătorii auto trebuie să se aștepte la activități pe carosabil precum copii care se joacă.
7. Drum de exploatare (agricol, forestier, de halaj sau administrare a apelor)7 – drumuri care nu sunt publice, închise traficului general. Bicicletele și vehiculele de mentenanță sau service sunt permise.